15 Aprilie 2025
Distribuie pe social media Tot mai multe firme din România iau în calcul transformarea contractelor individuale de muncă în contracte de colaborare, în încercarea de a reduce costurile.
Strategia firmelor din România pentru reducerea cheltuielilor
Tendința apare pe fondul eliminării facilităților fiscale din sectoarele IT, agricultură, construcții și industria alimentară, dar și într-un climat economic marcat de presiuni asupra mediului de afaceri.
„Riscul de a primi sancțiuni a crescut semnificativ, mai ales că ANAF a intensificat controalele privind veniturile salariale, firmele putând fi obligate la amenzi de până la 200.000 de lei, plata retroactivă a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru sumele date colaboratorilor, dar și reîncadrarea colaboratorilor ca salariați”, a declarat Marius Staciu, avocat specializat în Drept fiscal și partener la Buju Stanciu & Asociații.
„Firmele sunt tentate să recurgă la soluții «creative» pentru reducerea costurilor salariale. Însă autoritățile fiscale urmăresc atent aceste practici și colaborează activ cu Inspecția Muncii pentru a identifica rapid orice formă de angajare mascată”, a explicat avocatul, conform Startupcafe.ro.
ANAF a intensificat controalele
Potrivit acestuia, autoritățile fiscale urmăresc cu atenție astfel de practici, mai ales în contextul în care au fost eliminate facilitățile fiscale din domenii precum IT, agricultură, construcții sau industria alimentară.
Un exemplu concret este cazul unei firme din domeniul IT, din Iași, unde ANAF a descoperit o fraudă de peste un milion de lei. Deși compania pretindea că a externalizat serviciile către colaboratori externi, autoritățile au constatat că era vorba, în realitate, de relații de muncă mascate.
„Ce pare o strategie de optimizare inteligentă se poate transforma rapid într-un coșmar fiscal: reclasificarea colaboratorilor în angajați, cu recalcularea integrală a obligațiilor fiscale aferente. Simplu spus, cine crede că scapă mai ieftin ajunge să plătească neașteptat de mult”, a mai explicat Marius Staciu.
În opinia lui, mesajul transmis de ANAF este clar: nu există „zonă gri” când vine vorba despre statutul colaboratorilor.
El atrage atenția că „optimizările artificiale și pseudo-colaborările pot oferi beneficii iluzorii pe termen scurt, însă pe termen lung reprezintă un risc major pentru business”.
De aceea, recomandă firmelor să evite soluțiile riscante și să investească în conformitate legală, consultând specialiști pentru a evita sancțiunile și pierderile financiare.
Autoritățile fiscale au început să monitorizeze mai atent colaborările care, deși par independente, ascund în realitate relații de muncă.
Specialiștii avertizează că, dacă un colaborator lucrează doar pentru o singură firmă, folosește echipamentele acesteia și respectă un program fix, ANAF poate considera că este, de fapt, un angajat. Într-o astfel de situație, compania riscă impuneri fiscale suplimentare în urma unui control.
În acest context, experții recomandă firmelor să revizuiască atent toate colaborările externe, mai ales pe cele care ar putea fi interpretate drept angajări mascate. O eventuală reclasificare fiscală poate aduce costuri considerabile, așa că prevenția și conformitatea devin esențiale.
Citește și: Cele mai căutate locuri de muncă în 2025: Angajații români aplică tot mai des la joburi noi
Amenzi de până la 200.000 de lei
Din punct de vedere legal, dacă o firmă transformă un angajat în colaborator, dar între părți există în continuare o relație de subordonare specifică unui raport de muncă, situația poate fi încadrată ca „muncă nedeclarată”. În astfel de cazuri, riscurile sunt serioase.
Codul muncii prevede sancțiuni clare pentru munca nedeclarată: amenda este de 20.000 de lei pentru fiecare persoană găsită fără un contract individual de muncă valabil. Mai mult, totalul acestor sancțiuni poate ajunge până la 200.000 de lei pentru un singur angajator.
Vizualizări: 0