7 Octombrie 2024
Distribuie pe social media România se confruntă cu criza forței de muncă. După ce mulți cetățeni români au plecat la muncă în străinătate, mai ales în Vestul Europei, firmele de recrutare au adus personal din Africa și Asia pentru a acoperi cererea de pe piața locală.
Criza forței de muncă în România
Creșterea economică a României se bazează pe oameni, iar în prezent dezvoltarea țării se află sub semnul întrebării, întrucât în piaţa muncii mai este nevoie de circa 300.000 de angajaţi până în anul 2025 pentru ca România să îşi poată atinge ţintele în ceea ce priveşte PIB-ul şi creşterea economiei.
Legislația permite anual accesul unui număr limitat de muncitori străini pe piața muncii din România. În ultimii trei ani, această limită a fost de 100.000 de persoane care au putut migra legal pentru a lucra în țara noastră.
Firmele de recrutare afirmă că ar fi necesar de până la trei ori mai mulți muncitori străini decât limita actuală de 100.000 pentru a acoperi cererea. Prin urmare, această limită impusă de stat ar trebui majorată pentru a face față deficitului de pe piață, consideră specialistul în recrutare.
„Estimăm că necesarul de muncitori străini pentru România în 2024 este de aproximativ 200.000 – 250.000 de persoane, având în vedere cererea actuală din diverse industrii. (…) Dacă s-ar elimina anumite bariere birocratice, ar fi posibilă aducerea a până la 300.000 de muncitori străini pentru a satisface nevoile economiei”, a declarat Melania Pop, Business Development Manager International Work Finder (IWF), potrivit termene.ro.
Domeniile construcțiilor și HORECA sunt cele care apelează cel mai frecvent la muncitori din străinătate.
Forța de muncă străină, tot mai greu de adus în România: ce se întâmplă?
Companiile din domeniu nu înțeleg de ce autoritățile, în loc să faciliteze recrutarea muncitorilor străini, complică procesul prin birocrație.
În 2024, procesul de aducere a muncitorilor străini în România a devenit mai complicat față de anul trecut, din cauza unor reglementări mai stricte și a birocrației. Cerințele privind limba, competențele și experiența au devenit mai riguroase, iar autoritățile acordă o atenție sporită selecției muncitorilor pentru a asigura o integrare eficientă.
De asemenea, timpul necesar pentru obținerea vizelor și avizelor de muncă s-a prelungit, ceea ce îngreunează întregul proces.
Vezi și: Un număr mare de firme mici și-au suspendat activitatea în primele cinci luni din 2024
Muncitorii străini, „un măr otrăvit” pentru economia noastră?
Importul masiv de muncitori străini afectează negativ economia României, avertizează analistul Adrian Negrescu. O mare parte din veniturile lor ajung în țările de origine, contribuind foarte puțin la economia locală. În plus, prezența lor influențează dinamica socială, climatul de siguranță și modul în care sunt administrate taxele și impozitele.
„Importul acesta de muncitori străini reprezintă un măr otrăvit pentru economia românească, pentru că, dincolo de faptul că aducem niște oameni pentru acest gen de servicii (servicii de livrare mâncare – n.r.), efectele economice sunt, din păcate, negative. Gândiți-vă că acești oameni, din salariile pe care le câștigă, trimit mai mult de 70% din bani în țările lor de origine, nu îi cheltuie aici, adică nu creează plusvaloare din banii pe care îi câștigă aici.
Mai mult decât atât, creează multiple schimbări ale societății. Vedem, din păcate, în toate celelalte țări occidentale care au urmat acest exemplu – din Franța până în Anglia, în Germania și în toate celelalte economii importante care au importat masiv muncitori străini – cât de mult s-a schimbat societatea, cât de mult s-a schimbat climatul social, siguranța cetățeanului, cât de mult s-au schimbat obiceiurile de consum, cât de mult s-a schimbat inclusiv modul în care sunt plătite taxele și impozitele locale, pentru că acești oameni nu plătesc astfel de lucruri, nu îi interesează ce se întâmplă în țara în care lucrează.
Ei nu sunt niște cetățeni care vor să trăiască aici, să se stabilească aici și să își dezvolte aici o viață. Nu! Ei au venit aici să câștige niște bani și să plece înapoi sau să plece spre o destinație unde să câștige mai mult.
Iar din această perspectivă, plusul economic adus de acești muncitori străini este unul extrem de redus. Noi ar trebui să avem o strategie pentru a readuce în țară muncitorii români din străinătate sau măcar să creăm un program național de reconversie profesională a celor care se află în momentul de față în activitate”, a spus Negrescu pentru dcnewstv.ro.